Archive for the ‘în Italia’ Category

Noul Vademecum pentru migranţi

Immigrazione come, dove, quando
Noul Vademecum pentru migranţi elaborat în septembrie 2009 de Ministerul Muncii din Italia (limba italiană)

Informaţii privind obţinerea indemnizaţiei de şomaj în Italia


Indemnizaţia de şomaj se acordă:

- lucrătorilor asiguraţi, care au fost concediaţi;
- lucrătorilor care au fost suspendaţi din cadrul firmelor care se confruntă cu evenimente temporare care nu sunt cauzate de lucrători sau de către angajator (lipsa de muncă, lipsa de comenzi, criza pieţei, etc.)

Indemnizaţia de şomaj nu se acordă:

- lucrătorilor care demisionează, cu excepţia demisiilor pentru justă cauză (lipsa plăţii retribuţiei, hărţuiri sexuale, etc.)
Pentru obţinerea indemnizaţiei pentru şomaj este nevoie ca persoana respectivă să fie asigurată la INPS de cel puţin 2 ani şi să aibă cel puţin 52 de contribuţii săptămânale vărsate în ultimii 2 ani, înaintea întreruperii raportului de muncă.

Pentru cât timp se acordă indemnizaţia de şomaj

Începând cu 01 ianuarie 2008, durata perioadei pentru care se acordă indemnizaţia de şomaj creşte de la 7 la 8 luni, ajungând până la 12 luni pentru cei care sunt mai în vârstă de 50 de ani. Lucrătorilor suspendaţi se acordă în limita maximă de 65 de zile.

Ce valoarea are indemnizaţia de şomaj

Începând cu 01 ianuarie 2008, indemnizaţia de şomaj reprezintă aproximativ 60% din retribuţia brută lunară pentru primele 6 luni, 50% pentru a 7-a şi a 8-a lună şi 40% pentru lunile următoare. Indemnizaţia de şomaj acordată lucrătorilor reprezintă 50% din valoarea retribuţiei.

Valoarea maximă a indemnizaţiei este de 858,58€ şi de 1.031,93€ pentru lucrătorii care primesc o retribuţie lunară brută mai mare decât 1.857,48€.

Când se întrerupe acordarea indemnizaţiei de şomaj?

Acordarea indemnizaţiei de şomaj este întreruptă atunci când:
- persoana respectivă a primit deja indemnizaţia la care avea dreptul;
- persoana respectivă are un nou loc de muncă;
- persoana respectivă devine titularul unei pensii directe;
- persoana respectivă este ştearsă de pe listele de şomaj.

Cererea

După ce persoanele s-au înscris pe listele de şomeri din cadrul Centrelor de ocupare, se poate prezenta cererea de indemnizaţie de şomaj la birourile INPS competente teritorial în termen de 68 de zile de la încetarea raportului de muncă. Formularul de cerere este disponibil la birourile INPS şi pe site-ul http://www.inps.it/ la secţiunea „formulare”.
Pentru a putea fi luată în considerare, fiecare cerere trebuie să conţină documentaţia şi informaţiile solicitate în formular, astfel cum este prevăzut prin art.1, paragraful 783 din Legea nr. 296 din 2006.

Plata indemnizaţiei de şomaj

Plata indemnizaţiei poate fi efectuată:
- prin cec circular;
- prin virament bancar sau poştal;
- la ghişeul oricărui oficiu poştal

Indemnizaţia de şomaj cu cerinţe limitate

Indemnizaţia de şomaj cu cerinţe limitate se acordă lucrătorilor care nu pot demonstra că au plătit 52 de contribuţii săptămânale în ultimii 2 ani, dar care:
- anul anterior au lucrat cel puţin 78 de zile, fiind incluse zilele de sărbătoare şi zilele de absenţă de la locul de muncă indemnizate (concediu medical, concediu de maternitate etc.)
- sunt asiguraţi de cel puţin 2 ani şi pot demonstra că au plătit cel puţin o contribuţie săptămânală înaintea celor doi ani anteriori cererii.
Se acordă, de regulă, pentru un număr de zile egal cu cele lucrate efectiv în anul precedent, pentru o durată de maxim 180 de zile.
Indemnizaţia nu se acordă lucrătorilor care îşi dau demisia.
Aceasta se acordă numai în cazuri de concediere. De asemenea, se acordă în cazurile în care demisia poate fi justificată de neprimirea salariului, modificarea atribuţiilor etc.
Valoarea indemnizaţiei este de 35% din remuneraţia medie zilnică pentru primele 120 de zile şi de 40% pentru zilele ce urmează celor 120 de zile, în limita unui venit maxim brut de 844,06 euro, ce poate ajunge la 1.014,48 pentru lucrătorii care pot demonstra că au avut o remuneraţie lunară brută mai mare decât 1.826,07 euro.
Cererea pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj cu cerinţe limitate trebuie depusă la INPS (formularul DS21) până pe 31 martie a anului următor. La cerere trebuie anexate: declaraţia (formularul DL 86/88 bis) angajatorului pentru care a lucrat solicitantul în anul precedent şi solicitarea de reducere a impozitului, documente disponibile la oficiile INPS şi pe site-ul http://www.inps.it/home/default.asp, la secţiunea „moduli”.

Sursa: Ataşatul pe probleme de muncă şi sociale de la Roma.
Indemnizaţia de şomaj- http://www.inps.it/home/default.asp?sID=%3B0%3B4740%3B4747%3B&lastMenu=4747&iMenu=1&iNodo=4747
Indemnizaţia de şomaj cu cerinţe limitate- http://www.inps.it/home/default.asp?sID=%3B0%3B4740%3B4747%3B4748%3B&lastMenu=4748&iMenu=1&iNodo=4748&lItem=4798

Alocaţia pentru membrii de familie aflaţi în întreţinere şi alocaţia de maternitate din Italia

 
Românii care lucrează legal în Italia pot beneficia de alocaţia pentru membrii de familie aflaţi în întreţinere şi alocaţia de maternitate.
Persoanele interesate, care lucrează legal în Italia, sunt informate cu privire la modul în care pot beneficia de alocaţia pentru membrii familiei aflaţi în întreţinere (alocaţia pentru nucleul familial).
Alocaţia pentru nucleul familial este o prestaţie acordată de sistemul italian de protecţie socială, ce a fost instituită pentru a ajuta familiile lucrătorilor compuse din mai multe persoane şi ale căror venituri se situează într-o anumită limită stabilită anual prin lege. Elementele luate în calcul pentru stabilirea cuantumului acestei alocaţii sunt numărul de membri din cadrul familiei şi venitul total al acesteia. Venitul este constituit din cel al solicitantului şi al tuturor persoanelor care compun nucleul familial. În compunerea venitului familial sunt incluse toate veniturile supuse impozitului pe venit pentru persoanele fizice şi veniturile de orice natură. Veniturile rezultate din muncă care se iau în calcul pentru obţinerea alocaţiei nu conţin contribuţiile de protecţie şi de asistenţă socială. Anumite prestaţii nu se includ în calcularea venitului familiei, ca de exemplu: pensiile de veterani de război, indemnizaţiile pentru persoane cu handicap etc.
Alocaţia se plăteşte numai dacă suma veniturilor rezulate din retribuţii salariale, pensie sau alte prestaţii, ce rezultă din activitatea lucrativă din cadrul nucleului familial reprezintă cel puţin 70% din întregul venit al familiei.
Alocaţia pentru nucleul familial („assegno per il nucleo familiare”) se solicită pentru următorii membri de familie: solicitantul alocaţiei; soţul/soţia solicitantului de care acesta/aceasta nu este despărţit/despărţită legal; copiii (legitimi, adoptaţi, naturali recunoscuţi, născuţi dintr-o căsătorie precedentă a celuilalt soţ şi încredinţaţi acestuia) şi nepoţii pe cale ascendentă cu vârstă mai mică de 18 ani încredinţaţi spre creştere; copiii majori cu handicap care, din motive fizice sau mentale, se află în incapacitate de muncă;
fraţii, surorile şi nepoţii solicitantului, minori sau majori cu handicap, dacă sunt orfani de ambii părinţi şi nu au dreptul la pensie de urmaş.

Toate aceste persoane fac parte din nucleul familial chiar dacă:
- nu locuiesc împreună cu solicitantul (cu excepţia copiilor naturali, recunoscuţi legal de ambii părinţi);
- nu se află în întreţinerea solicitantului;
- nu sunt rezidenţi în Italia (membrii de familie ai cetăţeanului străin au dreptul la alocaţie dacă sunt cetăţeni comunitari).
În aceste condiţii, după 1 ianuarie 2007, cetăţenii români şi bulgari care lucrează legal în Italia, inclusiv cei ai căror membri de familie sunt rezidenţi în ţara de origine, pot beneficia, după obţinerea unei autorizaţii, de alocaţie pentru nucleul familial.
Pentru a beneficia de această alocaţie, cetăţenii români pot prezenta la reprezentanţa Institutului Naţional de Protecţie Socială (INPS) competentă teritorial formularul european E 401 sau E 411, după caz, ori direct la angajator, formularele utilizate în acest scop, la nivel naţional, de către cetăţenii italieni.
Angajatorul trebuie să plătească alocaţia în baza cererii lucrătorului care demonstrează că are acest drept. În anumite cazuri însă, angajatorul plăteşte această alocaţie numai dacă lucrătorul a obţinut o autorizaţie din partea INPS. Această autorizaţie este solicitată pentru plata alocaţiei pentru următoarele persoane: membrii rezidenţi în străinătate, copiii părinţilor divorţaţi, despărţiti, copiii naturali recunoscuţi de ambii părinţi, fraţii, surorile, nepoţii, membrii de familie cu handicap care nu au o invaliditate de 100%.
Alocaţia este plătită de către angajator o dată cu salariul. Ulterior, angajatorul solicită la INPS rambursarea sumelor plătite.
Pentru menajere, muncitori agricoli, şomeri, alocaţia este plătită direct de către INPS.
În plus, se prevede că, în prezenţa unor nuclee familiale numeroase (cel puţin 4 copii sau persoane cu statut similar aflate în întreţinere având vârsta de până la 26 ani), pentru calcularea alocaţiei, inclusiv persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani împliniţi, dacă sunt studenţi sau ucenici, sunt asimilate copiilor minori.
Pentru acordarea alocaţiei copiilor şi persoanelor cu statut similar aflate în întreţinere, cu vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani, studenţi sau ucenici, este necesar să se primească o autorizare care este eliberată de INPS, cu valabilitate de 1 an.
În cazul în care nu mai este îndeplinit unul dintre criteriile care dau dreptul la prestaţie (persoana împlineşte 21 de ani, îi expiră contractul de ucenicie etc.), aceasta nu mai este acordată.
Prin Circulara INPS nr. 69/04.07.2008 au fost modificate nivelurile de venit şi sumele de alocaţie pentru nucleele familiale formate din ambii părinţi sau un singur părinte şi cel puţin un copil minor, dacă acestea nu cuprind persoane cu handicap. Astfel, în conformitate cu noile valori, pentru un venit familial anual valabil de la 1.07.2008 de până la 12.712,50 euro, alocaţia lunară pentru nucleul familial este:
- în cazul unui nucleu familial compus din 3 persoane (doi părinţi şi un copil)- 137,5 euro;
- în cazul unui nucleu familial compus din 4 persoane (doi părinţi şi doi copii)-258,33 euro;
- în cazul unui nucleu familial compus din 5 persoane (doi părinţi şi trei copii)-375 euro.
Pe măsură ce venitul familial creşte, scade alocaţia pentru nucleul familial. De asemenea, pe măsură ce numărul membrilor de familie care compun nucleul familial este mai mare şi nivelul alocaţiei creşte.

Alocaţia de maternitate

Prin Circulara nr. 25 din 25 februarie 2008, sunt prevăzute şi noile valori ale alocaţiei de maternitate, valabile pentru anul curent. Astfel, nivelul indemnizaţiei lunare de maternitate, pentru perioada 01.01.2008-31.12.2008, în valoare integrală, care se acordă pentru naşteri, adopţii realizate în urma unei perioade de adaptare şi adopţiile care nu implică o perioadă de probă, este de 299,53 euro. Indemnizaţia se acordă pentru o perioadă de maximum 5 luni şi trebuie să fie solicitată primăriei de rezidenţă în maxim de 6 luni de la naştere sau intrarea în familie a copilului adoptat.

Tipurile contractelor de muncă ce se încheie pe teritoriul Italiei

 
În Italia, sunt reglementate mai multe tipuri de contracte de muncă, astfel:

Contractul de muncă autonomă

Contractul pentru efectuarea unei lucrări (o prestaţie de muncă autonomă) există în cazul în care o persoană se obligă să efectueze o lucrare sau un serviciu, prin propria muncă „fără raporturi de subordonare” (art.2222 Codul Civil).
În mod contrar, caracteristicile muncii autonome sunt: autonomia în gestionarea propriei activităţi, în modul de organizare al întreprinderii, în asumarea riscului legat de exercitarea activităţii productive, precum şi modalitatea de determinare a compensaţiei stabilite pentru rezultatul final plecând de la timpul necesar desfăşurării activităţii.

Contractul de muncă subordonată

Contractul de muncă subordonată este reglementat prin art. 2094 Codul Civil. Lucrătorul subordonat este acea persoană care se angajează, în schimbul unei retribuţii, să desfăşoare propria activitate, subordonându-se angajatorului, fiind angajatul acestuia.
Raportul de muncă subordonată este caracterizat prin elementul de supunere al prestatorului de muncă faţă de puterea directivă, organizatorică şi disciplinară a angajatorului.

Contractul de muncă parasubordonat

Prezintă caracteristici proprii atât muncii autonome, cât şi muncii subordonate.
În ceea ce priveşte caracteristicile predominante ale lucrului prestat în mod continuu, se consideră o situaţie de instabilitate socioeconomică a lucrătorului autonom justificându-se astfel aplicarea unor tutele procesuale caracteristice muncii subordonate.
În special colaborarea coordonată şi continuă este un raport de muncă în care colaboratorul se angajează să realizeze o lucrare sau să presteze un serviciu în mod continuu în favoarea ordonatorului lucrării şi în coordonare cu acesta din urmă, dar fără a exista vreo legătură sau relaţie de subordonare.
Termenul de parasubordonare exprimă pe scurt o multitudine de rapoarte caracterizate de coordonare şi continuitate, reglementate prin art. 409 din Codul de Procedură Civilă care în urma modificărilor prevăzute prin Legea 503/1973 a extins aplicarea dispoziţiilor asupra procesului de muncă la o astfel de tipologie de rapoarte.
Forma tipică a parasubordonării este aceea prevăzută în articolul 1742 din Codul Civil referitor la raportul de agenţie şi de reprezentanţă.
În special, în sensul art. 61-69 din Decretul Lege 276/03, colaborările coordonate şi continue desfăşurate în mod cu precădere personal şi fără rapoarte de subordonare trebuie să poată fi atribuibile unuia sau mai multor proiecte specifice sau programe sau etapele acestora determinate de ordonatorul de lucrări.
Retribuţia trebuie să fie proporţională cu cantitatea şi calitatea muncii efectuate. Parametrul reglementat de legislativ trebuie să ţină cont de compensaţiile acordate în mod normal pentru prestaţii de o natură similară inclusiv pe baza contractelor colective naţionale de referinţă.

Contractul de muncă ocazională

Este reglementat de art. 61 aliniatul 2, Decretul Legislativ 276/03 şi constă în colaborări coordonate şi continue care au o durată totală nu mai mare de 30 de zile în cursul unui an, cu acelaşi ordonator de lucrări, cu excepţia cazului în care retribuţia totală încasată este superioară sumei de 5000 euro.
Este vorba despre colaborări de volum mic pentru care legiuitorul nu a considerat necesar să prevadă legarea de proiect şi sunt astfel excluse din disciplina despre care s-a vorbit anterior din decretul lege 276/03.
În mod general, toţi angajatorii pot folosi asemenea contracte stipulând aceasta în formă scrisă pentru că demonstrează prezenţa motivelor de ordin tehnic, organizativ, productiv sau substitutiv. Asemenea motive nu trebuie indicate în mod generic, ci trebuie detaliate în mod specific pentru a rezulta motivaţiile concrete şi efective.
Terminarea contractului poate rezulta direct prin indicarea specifică a datei finale sau indirect atunci când data finală este legată de un eveniment determinat. La scadenţă raportul se încheie automat, dar în urma unei majorări a retribuţiei este posibilă prelungirea de fapt a raportului după termenul fixat iniţial sau prelungit succesiv. O astfel de prelugire are durata de 30 de zile pentru contractele cu durata iniţială egală sau superioară cu 6 luni, 20 de zile pentru contractele cu durata mai mică.
Din punct de vedere economic şi normativ (art.6 si 12 Decretul Lege 368/01), lucrătorii angajaţi pe perioadă determinată sunt echivalaţi cu lucrătorii angajaţi pe perioadă nedeteminată cu diferenţa că retribuţia acestora este proporţională cu perioada de muncă prestată.
În concluzie, lucrătorul cu contract pe perioadă determinată are dreptul la concediu, al 13-lea salariu, concediul medical şi orice alte beneficii compatibile cu natura contractului pe durată determinată.

Munca sezonieră

Reprezintă un caz particular al contractului de muncă pe durată determinată unde aplicarea duratei este justificată de caracterul sezonier al activităţii lucrative care este în beneficiul angajatorului.
Lista activităţilor sezoniere este prevăzută în DPR 7/10/63 nr. 1525 aşa cum a fost integrat în DPR 14/09/87 nr 560 şi DPR 11/07/95 nr. 378. În special se subliniază că aliniatul ter. art. 4  al Decretului lege 368/01 modificat prin legea 247/07 prevede că activităţile sezoniere nu se supun limitelor asupra reînnoirii şi a prelungirilor prevăzute de acelaşi decret legislativ pentru contractele cu durată determinată.
În plus, aliniatele quinques şi sexies ale art.4 al Decretului lege 368/01, modificat prin legea 247/07, stabilesc un drept de precedenţă referitor la angajarea pe durată determinată efectuate de acelaşi angajator pentru aceleaşi activităţi sezoniere.

Principalele noutăţi ale contractului colectiv de muncă în domeniul construcţiilor din Italia

 
La 18.06.2008 a fost reînnoit contractul colectiv de muncă, la nivel naţional, în domeniul construcţiilor.
Principalele prevederi:

Raporturile de muncă – angajarea şi documentele aferente

Contractul stabileşte obligaţia întreprinderii de a realiza angajarea lucrătorului prin intermediul unei scrisori care cuprinde caracteristicile raportului de muncă. De asemenea, angajatorul trebuie să recunoască în scris dobândirea unei calificări de către un muncitor sau faptul că acesta desfăşoară munci grele, schimbând încadrarea lucrătorului în mod corespunzător.
Muncitorul trebuie să păstreze o copie a comunicării preventive a angajării („comunicazione preventiva di assunzione”) sau a declaraţiei de angajare („dichiarazione di assunzione”), care conţine datele de înregistrare din registrul matricol sau din statul de plată şi să prezinte documentul respectiv în situaţiile prevăzute prin lege.
În acelaşi timp, angajatorul are dreptul să solicite lucrătorului cazierul judiciar înainte de angajare.
În privinţa muncii part time, o întreprindere nu poate angaja muncitori cu acest tip de contracte decât cu condiţia ca numărul acestora sa fie mai mic de 3% din totalul angajaţilor pe perioadă nedeterminată. De asemenea, o altă condiţie este ca numărul angajaţilor part time să nu depăşească 30% din totalul lucrătorilor cu program de lucru normal.

Formare profesională

A fost introdusă obligativitatea efectuării de către muncitor a 16 ore de formare profesională înainte de începerea activităţii pe şantier. Angajatorul trebuie să comunice, cu trei zile înainte de angajarea propriu-zisă, coordonatele nominale ale lucrătorilor la Scuola Edile (Şcoala Constructorilor) competentă din punct de vedere teritorial, care va fi responsabilă de derularea activităţii de formare.
De asemenea, va fi realizată o formare individuală continuă pe şantier de 8 ore anual.
În cadrul contractului este prezentată „bursa de muncă pentru industria construcţiilor” care are rolul de a garanta lucrătorilor o carieră profesională adecvată, asigurând o transparenţă mai mare a pieţei muncii în domeniul construcţiilor.

Salariu

Valoarea APEO (Vechimea Profesională Ordinară în domeniul Construcţiilor) va creşte de la a treia acordare cu 5%, la care se adaugă un alt procent de 5% de la a 6-a acordare, cu respectarea condiţiilor de acces prevăzute în Regulamentul de Vechime Profesională din domeniul Construcţiilor.

Creşterea salarială la al 3-lea nivel va fi de 104 de euro, fiind astfel repartizaţi:
-  74 de euro de la 01.06.2008
-  30 de euro de la 01.01.2009

Tratamentul în caz de boală

La nivel naţional, a fost obţinută reducerea perioadelor de lipsă de la serviciu din motive medicale (boală) de la 7 la 6 zile pentru a beneficia de 50% din salariu şi de la 14 la 12 zile pentru a avea dreptul la 100% din retribuţie.

Munci grele

În cazul în care muncitorul desfăşoară, în mod continuu, munci grele, pentru mai mult de 3 luni, la cererea scrisă a muncitorului, angajatorul va trebui să îi comunice în scris categoria de încadrare profesională care corespunde cu noile atribuţii. De asemenea, toate schimbările de încadrare trebuie să fie înregistrate în cartea de muncă sau în fişa profesională cu indicarea datei la care a fost efectuată schimbarea încadrării.
Pentru muncitorii care desfăşoară munci grele este creat un fond din care se poate acorda o prestaţie, care prevede un acces îmbunătăţit la pensie, echivalentă cu 0,10% din contribuţiile plătite la Cassa Edile (Fondul Edilitar).

Cassa Edile (Fondul edilitar)

În noul contract de muncă este specificat faptul că Fondul Edilitar acordă bonusurile pentru Crăciun şi pentru vacanţa de vară numai în condiţiile în care s-a realizat plata de către angajator a contribuţiilor calculate în baza art. 18 din respectivul Contract de muncă. De asemenea, înscrierea la Cassa Edile a lucrătorilor mandatează Fondul Edilitar să acţioneze pentru recuperarea sumelor cu titlu de vărsământ datorate de către angajatori, Fondul Edilitar nefiind obligat la acordarea drepturilor financiare în lipsa plăţii contribuţiilor de către respectivul angajator.

Perioada de probă

Sunt scutiţi de la efectuarea perioadei de probă muncitorii care au mai lucrat pentru aceeaşi întreprindere, având aceeaşi încadrare, cu condiţia ca raportul de muncă să nu fi fost întrerupt de mai mult de 3 ani. Anterior, în vechiul contract de muncă, era prevăzută o perioada de 5 ani.

Schimbarea încadrării

În scopul creşterii gradului de transparenţă a încadrării profesionale, a fost introdus un nou paragraf prin care se dispune că după două luni de la desfăşurarea efectivă a activităţii lucrative cu o nouă încadrare, la solicitarea scrisă a lucrătorului, angajatorul trebuie să comunice în scris noua încadrare a acestuia.

Orarul de lucru

Muncitorul trebuie să respecte un preaviz de cel puţin 3 zile pentru a solicita acordarea concediului anual.

Recuperări

Prelungirea orarului pentru recuperarea perioadelor de întrerupere a activităţii datorate unor cauze neprevăzute nu trebuie să depăşească limita maximă de o oră pe zi, fiind obligatoriu să fie realizate în termen de 15 zile – anterior erau 10 – de la data la care a avut loc întreruperea lucrului.

Munca suplimentară, în timpul nopţii

A fost modificat procentul acordat pentru munca nocturnă, în afara turelor regulate de la 25% la 28% şi pentru munca nocturnă cuprinsă în ture regulate de la 11% la 12%.

Preavizul

Absenţe nejustificate ale lucrătorului de la locul de muncă superioare a 5 zile se consideră demisie. În aceste condiţii, angajatorul, în următoarele 5 zile, va trebui să realizeze comunicarea obligatorie de încetare a raportului de muncă prevăzută prin lege.

Siguranţa

Tema siguranţei a fost relaţionată de către părţile sociale cu o altă problemă a sectorului – munca fără forme legale. Textul contractului sporeşte rolul RLS (Responsabil cu Securitatea la Locul de Muncă) şi RLST (Responsabili teritoriali cu Securitatea la Locul de Muncă), CPT (Comitetul Paritar Teritorial în domeniul siguranţei la locul de muncă din sectorul construcţiilor) trebuind să îndeplinească condiţiile de omogenitate şi de funcţionare pe întreg teritoriul naţional.

Sursa: Material transmis de ataşatul pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României la Roma

Reglementarea muncii în domeniul construcţiilor

 
Munca în domeniul construcţiilor, în Italia, este reglementată de următoarele contracte naţionale de muncă pe ramură: industrie, industrie uşoară, cooperative şi artizanat. În cadrul acestora sunt precizate drepturile şi îndatoririle muncitorilor şi ale patronilor.

Programul de lucru normal şi suplimentar

Se consideră muncă suplimentară, munca executată peste 8 ore zilnic, respectiv 40 de ore săptămânal, fără a depăşi însă un număr de 2 ore zilnic şi 250 de ore anual. Retribuţia cuvenită pentru astfel de ore trebuie majorată cu 35% faţă de plata orară normală, dacă orele au fost efectuate în zile lucrătoare, şi cu 45% , dacă au fost efectuate în zile festive. Sâmbăta nu este considerată zi festivă.

Ce trebuie să conţină fluturaşul de salariu ?

Fluturaşul de salariu indică drepturile salariale ale lucrătorului pentru perioada de muncă prestată.
De regulă, retribuirea are loc la sfârşitul lunii, pentru perioada lucrată.
Oricum, contractele pot prevedea şi alte scadenţe ( de exemplu: pentru personalul plătit pe ore, e necesară cunoaşterea orelor lucrate pe parcursul lunii pentru a se calcula salariul cuvenit).
Fluturaşul de salariu trebuie să conţină sigla sau ştampila angajatorului şi a institutului INAIL (Institutul Naţional pentru Asigurări contra Accidentelor de Muncă).

În fluturaşul de salariu sunt indicate următoarele:
• Prenumele
• Numele
• Funcţia angajatului sau gradul
• Perioda la care se referă salariul
• Elementele salariului
• Indemnizaţie pentru familie

În mod distinct:
• Fiecare reţinere pentru asigurările sociale
• Reţinerile fiscale
• Procentul relativ la Fondul Edilitar
Angajatorul trebuie în mod obligatoriu să înmâneze angajatului lunar fluturaşul de salariu corespunzător perioadei lucrate.

Forme ale salariului şi forme de plată:

Forme ale salariului
• Salariu direct (ore lucrate efectiv)
• Salariu indirect ( premii anuale-al 13-lea salariu – Fondul Edilitar)
• Salariu final (TFR/indemnizaţia pentru sfârşit de raport- lichidare)

Indemnizaţiile de masă
În şantierele în care lucrează de la 1 până la 35 de muncitori, întreprinderile sunt obligate să plătească o sumă pentru fiecare oră de muncă normală prestată cu titlu de indemnizaţie substitutivă de masă.
În şantierele având un număr de muncitori cuprins între 36 şi 45, întreprinderile sunt obligate să acorde o masă caldă sau un bon de masă cu valoare economică variabilă pentru fiecare zi de prezenţă a lucrătorului în şantier.
Dacă numărul muncitorilor care lucrează pe şantier depăşeşte sau este egal cu 46, angajatorul este obligat să asigure acestora o masă caldă.

Tratamentul în caz de boală

În caz de boală, lucrătorul este obligat să prezinte în timp de 48 de ore de la iniţierea bolii, fie la întreprindere, fie la INPS-ul de care aparţine, un certificat medical în original care atestă durata necesară pentru refacere. Certificatele pot fi înmânate fie personal, fie expediate prin recomandată cu confirmare de primire, păstrându-se o fotocopie după original. În caz de îmbolnăvire, lucrătorului i se păstrează locul de muncă pentru o perioadă de 9 luni consecutive. În caz de îmbolnăvire mai gravă sau recidivă, lucrătorul are dreptul să i se păstreze locul de muncă pentru o perioadă de maximum 9 luni, chiar şi neconsecutive, pe durata a 20 de luni consecutive. Muncitorul cu o vechime mai mare de 3 ani şi jumătate are dreptul la păstrarea locului de muncă pentru o perioadă de 12 luni pe durata a 24 luni consecutive. Dacă după această perioadă lucrătorul nu este încă vindecat, întreprinderea îl poate concedia.
În timpul concediului medical, întreprinderea este obligată să plătească salariul lucrătorului pentru care va plăti contribuţiile la INPS şi la Fondul edilitar.
În caz de îmbolnăvire pentru mai puţin de 7 zile, funcţionează mecanismul aşa numitei absenţe pe caz de boală şi deci lucrătorul nu va fi retribuit între prima şi a 3-a zi inclusiv, fiind retribuit pentru restul.

Tratamentul în caz de accident

În caz de accident de muncă, este obligatoriu să fie înştiinţat şeful de şantier care va trebui să însoţească lucrătorul urgent la cel mai apropiat post de prim ajutor.
În caz de accident de muncă, întreprinderea este obligată să păstreze locul de muncă al lucrătorului până când acesta se va vindeca, spre deosebire de cazul îmbolnăvirii. În timpul perioadei de recuperare după accident, întreprinderea este obligată să plătească salariul lucrătorului pentru toată perioada indemnizată de către INAIL, deci şi duminica şi este obligată de asemenea să depună la Fondul Edilitar partea sa de contribuţie, restul fiind plătit de INAIL.
În caz de prelungire a concediului medical, certificatul trebuie expediat sau înmânat fie întreprinderii, fie la INAIL-ul de care lucrătorul aparţine.
După un accident, pentru a relua lucrul, muncitorul este obligat să se prezinte în şantier, având asupra sa certificatul de accidentare, care atestă vindecarea acestuia şi este emis în mod normal de către INAIL sau de către medicul curant.

Fondul Edilitar

Fondul Edilitar reprezintă o instituţie de natură contractuală gestionată în mod egal atât de către reprezentanţii angajatorilor, cât şi ai sindicatelor lucrătorilor din domeniul construcţiilor Fillea CGIL, Filca-CISL, Feneal-UIL şi îşi desfăşoară activitatea în sectorul construcţiilor.
Fondul Edilitar reprezintă un instrument care garantează lucrătorilor continuitatea tratamentelor contractuale şi acordă o gamă largă de prestaţii în favoarea înscrişilor.
Fondul Edilitar furnizează lucrătorilor angajaţi în cadrul întreprinderilor de construcţii industriale şi artizanale o serie de prestaţii care le garantează un tratament salarial similar cu cel al angajaţilor din alte sectoare industriale.
Fondul Edilitar este finanţat prin contribuţiile angajatorilor şi ale lucrătorilor pe baza unei cote procentuale din salariu.

Prestaţii ordinare acordate:

• vacanţe şi bonificaţii de Crăciun
Fondul Edilitar gestionează strângerea sumelor vărsate de întreprindere pentru propriii muncitori cu titlu de bonificaţie de Crăciun şi de concediu. Astfel:
- în iulie, sumele strânse în perioada 01 octombrie – 31 martie ale fiecărui an sunt acordate lucrătorilor cu ocazia concediului
- în decembrie, sumele strânse în perioada 01 aprilie – 30 septembrie ale fiecărui an sunt acordate lucrătorilor cu ocazia Crăciunului
• suplimente la indemnizaţiile de boală
• suplimente la indemnizaţiile de accident sau boală profesională
• vechime profesională edilitară
• vechime profesională edilitară extraordinară unică

Prestaţii extraordinare acordate:
• heteroproteze (proteze ortopedice, dentare, auditive, ochelari de vedere etc.)
• fizio-terapie şi cheltuieli pentru tratamente extra-spitaliceşti
• donaţii de sânge
• donaţii de măduvă
• cure termale
• asistenţă pentru persoane cu handicap
• tratamentul bolilor profesionale
• asistenţă în cazuri de alcoolism, HIV, dependenţă de droguri
• achiziţionarea de manuale şcolare (pentru copiii muncitorilor)
• burse de studiu
• premii pentru muncitorii tineri
• ajutor financiar în caz de deces în familie
• anumite subvenţii pentru muncitorii străini etc.
• tratament în caz de accidente, boli , intervenţii chirurgicale
• susţinerea costurilor înmormântării, în cazul decesului muncitorului
• subvenţii pentru vacanţe
• subvenţii pentru maternitate

Prelungirea regimului tranzitoriu aplicat cetăţenilor români pe piaţa muncii din Italia

 
Autorităţile italiene au decis prelungirea, până la 31 decembrie 2009, a regimului tranzitoriu aplicat accesului cetăţenilor români pe piaţa muncii din Italia.
Potrivit Circularei comune a Ministerului de Interne şi Ministerului Solidarităţii Sociale nr. 1/2009, procedurile aplicate lucrătorilor români anterior (stabilite prin Circularele comune ale Ministerului de Interne şi Ministerului Solidarităţii Sociale nr. 2/28 decembrie 2006 şi nr. 3/3ianuarie 2007) rămân în vigoare.
În consecinţă, sunt menţinute derogările de la regimul tranzitoriu pentru următoarele sectoare de activitate şi profesii: agricultură, turistic-hotelier, asistenţă pentru persoane (îngrijitoare, menajere), construcţii, mecanic, personal de conducere, personal cu înaltă calificare, inclusiv pentru cazurile prevăzute de art. 27 din Textul Unic privind imigrarea şi munca sezonieră.
Articolul menţionat anterior prevede următoarele categorii de lucrători:
 lectori universitari din cadrul programelor de schimb sau de limbă maternă;
 profesori universitari şi cercetători ce trebuie să desfăşoare în Italia o sarcină academică sau o activitate retribuită de cercetare în cadrul universităţilor, institutelor de educaţie sau cercetare care funcţionează în Italia;
 traducători şi interpreţi;
 colaboratori familiali care erau angajaţi şi în străinătate, de cel puţin un an, având un raport de muncă domestic cu program normal de lucru stabilit cu cetăţeni italieni sau din unul dintre statele membre ale UE, cu reşedinţa în străinătate, care se transferă în Italia, pentru continuarea raportului de muncă;
 persoane care, fiind autorizate să stea în Italia pentru motive de formare profesională, desfăşoară perioade temporare de pregătire în cadrul firmelor italiene, efectuând şi prestări care fac parte din activităţi de muncă subordonată;
 muncitori angajaţi în cadrul circurilor sau spectacolelor ambulante din străinătate;
 personalul artistic şi tehnic pentru spectacole lirice, de teatru, concerte sau de balet;
 balerini, artişti şi muzicieni angajaţi în localuri;
 artişti angajaţi la teatru sau cinematografie sau la societăţi radiofonice sau de televiziune, publice sau private, ori la instituţii publice, în cadrul manifestărilor culturale sau folclorice;
 străini care trebuie să desfăşoare orice tip de activitate sportivă de performanţă pe lângă societăţi sportive italiene;
 ziarişti, corespondenţi oficiali, acreditaţi în Italia şi angajaţi legal, care primesc salariul de la organisme de presă cotidiene sau periodice ori de la posturi radiofonice sau de televiziune străine;
 persoane care, în conformitate cu normele şi acordurile internaţionale în vigoare pentru Italia, desfăşoară activităţi de cercetare sau o muncă ocazională în cadrul programelor de schimb de tineri sau de mobilitate a tinerilor ori sunt persoane care lucrează în sistemul au pair;
 asistenţi profesionişti angajaţi în cadrul structurilor sanitare publice sau private.

În cazul celorlalte sectoare de activitate, pentru care nu există derogări de la regimul tranzitoriu, lucrătorii români trebuie să obţină o autorizaţie de muncă eliberată de Ghişeul Unic pentru Imigrare din provincia în care va fi desfăşurată activitatea lucrativă. În acest sens, angajatorul trebuie să expedieze la Ghişeul Unic pentru Imigrare, prin poştă, prin recomandată cu confirmare de primire (Recomandată A/R), o cerere de autorizare a angajării, utilizând formularul tip, disponibil pe site-ul Ministerului de Interne (http://www.interno.it/) şi cel al Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Politicilor Sociale (http://www.lavoro.gov.it/).